În ultimii ani, fondurile nerambursabile – europene sau guvernamentale – au devenit o atracție majoră pentru companii, ONG-uri și autorități locale. Însă în goana după bani „gratis”, mulți inițiază proiecte doar pentru a accesa finanțarea, nu pentru a răspunde unei nevoi reale. Rezultatul? Resurse risipite, inițiative fără impact și o societate frustrată de promisiuni nerealizate.
1. Simptomul unei probleme mai mari: inversarea logicii proiectului
În mod ideal, un proiect de investiții ar trebui să pornească de la:
- o analiză de nevoi clară,
- o viziune strategică și
- un impact sustenabil în timp.
Dar în multe cazuri, logica se inversează:
„Avem o linie de finanțare. Hai să scriem un proiect, vedem noi ce facem cu el.”
Această abordare oportunistă nu ține cont de realitate: nici a beneficiarului, nici a comunității.
2. Riscurile proiectelor scrise „de dragul finanțării”
🔻 Lipsa de relevanță
Proiectele care nu răspund unei nevoi reale sunt ignorate, neutilizate sau chiar abandonate după implementare. Exemple sunt numeroase:
- Hub-uri de inovare care nu sunt frecventate,
- Echipamente costisitoare nefolosite,
- Centre de formare fără cursanți.
🔻 Suprasolicitarea beneficiarului
Beneficiarul ajunge să implementeze un proiect pentru care nu are capacitate, experiență sau interes real, ceea ce duce la:
- întârzieri,
- erori de management,
- costuri neeligibile sau chiar returnarea finanțării.
🔻 Lipsa de sustenabilitate
După finalizarea perioadei de implementare, proiectul nu poate fi menținut sau scalat. Resursele proprii lipsesc, iar proiectul devine un eșec pe termen lung.
3. Cauzele acestui fenomen
- Presiunea consultantului: „E păcat să ratezi banii, haide să aplicăm!”
- FOMO instituțional: „Alții au accesat fonduri, trebuie să avem și noi un proiect, orice proiect.”
- Lipsa unui plan strategic intern: organizațiile fără o viziune clară sunt mai ușor de distras de la misiunea lor.
- Criterii de evaluare care încurajează forma, nu fondul: proiectele sunt scrise pentru a bifa grile, nu pentru a rezolva o problemă.
4. Soluții: Cum evităm capcana proiectelor fără sens
✅ Gândește proiectul în absența finanțării
Întreabă-te sincer: Dacă nu ar exista finanțare, am face acest proiect? Ar fi o prioritate?
✅ Fă o analiză de nevoi riguroasă
Implică stakeholderii, fă sondaje, studii, interviuri. Proiectele care răspund unei cereri reale au mai multe șanse de succes și durabilitate.
✅ Integrează proiectul în strategia organizației
Un proiect bun este o extensie firească a misiunii și viziunii organizației, nu o deviere de la ele.
✅ Alege calitatea, nu cantitatea
Mai bine un singur proiect bine făcut, decât 3 scrise în grabă, fără impact. Impactul social, economic sau organizațional trebuie să primeze în fața fondurilor atrase.
✅ Cere păreri externe obiective
O analiză din partea unui expert independent sau a unui partener poate evidenția aspecte pe care entitatea le ignoră din entuziasm sau presiune.
5. Concluzie: Finanțarea e un mijloc, nu un scop
Accesarea fondurilor nerambursabile nu trebuie să devină o obsesie, ci o oportunitate care susține o idee bună, reală și fezabilă. Scrierea de proiecte doar pentru că „se poate” duce rareori la progres real.
Un proiect de succes începe cu o nevoie reală, o idee valoroasă și un plan solid – nu cu o schemă de finanțare deschisă.
Și nu în ultimul rand, alături de un consultant etic și de încredere care să te ghideze în toate etapele proiectului de finanțare.
